Scrisori si stiri de la misionari romani

[ovoce]

Vrem ca la aceasta rubrica sa dam ocazia misionarilor din romania sa-si faca cunoscuta activitatea lor

[ovoce]

Mişcarea Penticostală printre musulmani din Mangalia – România

După perioada comunistă au fost diferite organizaţi misionare pentru a atinge islamici din România, mişcările au fost destul de fragile la început iar cu trecerea timpului sau stins.

Acum au rămas în picioare căteva biserici în Dobrogea datorită Domnului care lucreaza cu semne şi minuni printre musulmani.

Unul din aceste biserici se află la Mangalia, un grup mic de 20 de persoane.

În oraş locuiesc 46.000 de locuitori din care 10% sunt musulmani, noi prin diferite moduri încercăm să influenţăm prin cuvântul lui Dumnezeu ca oameni să-l cunoască pe Isus.

Am abordat diferite metode cât mai accesibile islamicilor programele fiind specifice în limba turcă, nu dorim să transmitem o altă religie musulmanilor ci să dezvolte o relaţie personală cu Domnul Isus.

Suntem conştienţi de faptul că nu este o misiune uşoară pentru biserică de aceia apelăm la sprijinul d-voastră pentru a fi parte la dezvoltarea misiuni printre musulmani din România.

Dacă doriţi să fiţi parte a acestei mişcări şi doriţi să cunoaşteţi mai multe detali despre noi în vederea unui parteneriat de colaborare nu ezitaţi să ne contactaţi.

Adresa de contact:

Mustafa Fardin

Tel. [phone]

E/mail: [e-mail]

[ovoce]

Moldova...draga noastra Moldova....
Am putea spune ca Republica Moldova e doar la o aruncatura de bat de noi...dar in acelasi timp e asa departe...asa departe de inima lui Dumnezeu...

Acum o sa va vorbesc de o misiune la care eu nu am participat...dar despre care pot sustine cu tarie ca Tati a participat si a fost cu echipa care a mers la fratii nostri din Moldova...alti tineri...plini de pasiuni pentru Dumnezeu...si dornici sa slujeasca...si cand spun sa slujeasca nu ma gandesc la lucruri mari...pot sa slujesti printr`un singur zambet sau un pahar de apa oferit cu dragoste...nu trebuie sa fii cle mai bun predicator, cantaret sau misionar ca sa slujesti...nu trebuie sa fii doctor in teologie...sau cine stie ce...trebuie sa fii doar un copil de Dumnezeu...cu inima plina de iubire...

si uite asa...a fost o data ca niciodata..in vara anului 2008..niste tineri care au plecat in Moldova pentru 2 saptamani...au stat in orfelinatul de corectie de la Solonet, au impartit totul cu acei copii..mancare,camera si dragostea... Au facut tot felul de activitati pentru a arata lumii dragostea lui Dumnezeu..au mers in vizita la fratii din biserica care erau bolnavi, prin aceasta ingrijindu`se de trupul lui Cristos si aratand respect si iubire pentru acei care au slujit la randul lor altora...fratii nostri mai in varsta..au mers in vizita si la alte orfelinate, de exemplu cle de la Azimut. au facut evanghelizari pe strada si la biserica. Au incercat sa ilustreze minunatia lui Dumnezeu prin scenete, lectii pentru copii, cantece. Au oferit tot ce aveau ei mai bun...

au predicat evanghelia dragostei, nu cea a cuvintelor...

Cu ce impresie au venit de acolo, ne spune Bogdan Prejban, unul dintre membrii echipei ce au misionat acolo : "M-am vazut extrem de binecuvantat vazand ceea ce inseamna sa fii "lipsit", atat material cat si emotional si spiritual...am vazut cate am eu fata de altii...ceea ce m-a facut sa fiu multumitor si in acelasi timp sa ma simt nevrednic. Apoi, am invatat sa daruiesc din mine, uitand si renuntand la eul meu, sa ofer totul pentru cei care probabil n-au gustat niciodata dragostea si nu stiu cum e sa fii iubit"

aceasta poveste a fost reala...o poti face sa fie reala si in viata ta...

pentru mai multe detalii: http://kingdomskidsministry.org/ws/

[ovoce]

Ucraina...parte din inima lui Isus
Nimeni nu-ti poate lua dragostea...dar nimeni nu ti-o poate da...

numai Dumnezeu...ce sa faci cand vezi inimi impietrite..? priviri pline de ura..pline de resentimente fata de un trecut mult prea dur pentru a fi exprimat in cuvinte....ce sa spui cand te afli in fata unui om cu parul nins de ani dar care il blameaza pe Dumnezeu pentru tot ce s-a intamplat rau in viata lui...care da vina pe El pentru ca a lasat neamul roman sa fie integrat in Ucraina..? mii de oameni cu inima de roman...cu dragoste si dor dupa un pamant pe care sa-l numeasca acasa...

Ucraina..o tara mult prea inradacinata in ura si resentimente...ramase de pe urma regimului comunist...o tara care nu intelege iubirea nemarginata a lui Dumnezeu..o tara care nu poate intelege ca exista oamenii care si-ar sacrifica si viata de dragul Crucii...

3 ani la rand am fost in aceasta tara..la romanii nostri...3 ani...cate 2 saptamani in luna august...aceasta a fost casa mea...multi spun ca se duc in misiune sa schimbe lumea...sa mute muntii prin credinta lor...sa faca minuni...dar...realitatea e alta...o data ce pleci acolo, nu vei mai veni niciodata la fel..te asigur...cel ce vei fi schimbat cel mai mult vei tu...cel care vei intelege ca nu poti face nimic prin propriile tale puteri..incercarile o sa vina peste tine ca o ploaie torentiala...infrangerile o sa te copleseasca...o sa incepi sa te rogi pentru ca ploaia sa se opreasca ca sa poti face evanghelizari...o sa fii pus in situatia da e te ruga ca sa ai curent..sau sa mearga videoproiectorul ca sa poti face o seara de film crestin...o sa inveti sa traiesti fara prea multa mancare...si sa postesti in sac si cenusa...o sa simti cum Dumnezeu zdrobeste caracterul tau...si iti da unul nou...dar...nimic nu se compara cu aceste momente...cu omul care devi dupa toate acestea...

nu pot sa ti spun ca viata de misiune e usoara...sa te astepti la flori si laude pentru ceea ce faci...o sa primesti multe critici te asigur...pentru ca cel rau nu sta linistit...o sa muncesti asa cum poate nu ai mai muncit in viata ta..de la vopsit garduri sau munca in constructi pana la munca la camp sau gatit pentru alti...si dupa o zi intreaga de evanghelizat prin sat, aceasta presupunand sa vorbesti cu oamenii direct, sa simti de multe ori respingerea, ura, resentimentele lor, sa ajungi acasa si sa ai o noapte pe genunchi..o noapte in care toata ehipa sa plangeti si sa va rugati impreuna...si apoi sa o iei de la capat....

daca m-ai intreba se merita...eu ti-as raspunde..nu pot sa-mi traiesc viata fara asa ceva...e ca iubirea lui Dumnezeu...ca un drog...dupa ce ai reusit sa-i iubesti pe oamenii aceia mai mult decat pe tine insuti, nu mai poti renunta...devi dependent...

piedici o sa ai destule...chiar dinainte de a pleca...dar crede`ma niciodata nu o sa te bucuri mai mult de un succes decat in momentele in care o sa vezi ca Dumnezeu te face biruitor peste toate....

iti dau un sfat...sunt si eu tanara...abia o sa schimb prefixul...si de multe ori m-am intrebat daca pot sa fac ceva..eu ca tanara pot face asa ceva pentru El? nu ma vedeam in stare...dar...Dumnezue iti spune astazi...ceea ce poti face tu, implicandu`te in proiecte de acest gen, nu ar putea faca o biserica intreaga..

misiunea in Ucraina e organizata in fiecare vara..sunt doar 2 saptamani in luna august...Dumnezeu te provoaca!

pentru mai detalii, intra pe www.mtu.ro sau scrie pe adresa de e-mail [e-mail].

cu drag .

Adria Ciuca
sursa http://diferit.webs.com/misiune.htm

[ovoce]

>



Vesti din Uganda si Kenia!

In data de 3 Octombrie, visul multora dintre noi s-a realizat. Am condus o echipa de 13 tineri, intr-o calatorie misionara intr-un loc in care nu au ajuns prea multi MUZUNGUS (asa ii numesc africanii pe albi). De la inceput cum am ajuns in Africa, am primit buna intampinare a copiilor, care erau foarte prietenosi.

Primele 2 saptamani am fost intr-un sat din Uganda, fara electricitate sau apa curgatoare. Incepeam ziua cum aparea soarele pe cer, si seara devreme ne culcam cu totii pentru a putea face fata unei noi zile.

In Uganda am lucrat cu copii cu disabilitati, atat la casele lor cat si intr-o clinica unde sunt adusi toti saptamanal pentru investigatii. Ceea ce am vazut acolo ne-a marcat viata la toti.

Am avut ceva proiecte practice de ajutorare, unei femei invarsta i-am construit o toaleta, unui batranel care deoarece nu a fost casatorit a fost alungat din sat si mai apoi luat in grija de misionarul cu care am lucrat noi, pe el l-am ajutat sa isi refaca casa de pamant, si sa o amenajam cu un pat, plasa de tantari si o usa. De asemenea in locul unde am stat ne-am apucat sa construim o bucatarie pentru gazda noastra, o familie cu 4 copii (2 ai lor si 2 adoptati), si unul urmeaza sa se nasca in decembrie, care desi nu au foarte mult spatiu, isi tin si gainile in casa au fost gata sa ne primeasca cu toata dragostea si ne-au facut sa ne simtim cu adevarat ca acasa.

In fiecare dimineata aveam un timp devotional cu personalul de la clinica din apropiere, unde o colega de-a noastra care este asistenta, a putut sa se implice mai mult din punct de vedere medical in aceasta perioada.

Duminica ne-am impartit in 4 echipe pentru a putea vizita si binecuvanta cat mai multe biserici si pot spune ca si noi am fost cu adevarat binecuvantati. Dupamasa am organizat o evanghelizare in aer liber, intr-un sat in apropiere, unde au venit multi oameni sa vada scenetele noastre si sa auda mesajul pe care l-am pregatit pentru ei. Dupa accea am putut sa ne rugam pentru anumite persoane, pentru nevoile lor.

Intr-o seara cand ne rugam pentru una din vaduvele din sat, au venit mai multi copii sa ne rugam si pentru ei, printre care era si fetita misionarului la care stateam noi, un copil de 10 ani, dupa ce ne-am rugat pentru ea, toata seara a cantat si il lauda pe Dumnezeu. A fost un lucru asa de frumos sa vedem.

In ultima saptamana am vizitat una din lucrarile Tineri Pentru Misiune Uganda, care se ocupa cu prostituatele. O lucratoare care a fost si ea prostituata si s-a pocait, a ales sa inceapa o astfel de lucrare. Are 10 fete pe care le ucenicizeaza in deaproape. Am intalnit si noi fetele care ne-au spus viata lor, cum au ajuns sa se prostitueze. Majoritatea povesteau ca parintii lor fie au murit cand erau ele mici, fie le-au parasit, o tanara ne-a povestit cum s-a vazut parintintii taiati in bucati in fata ei, si mai apoi fratele cand avea 7 ani, povestile lor ne-au socat. Am avut un timp de marturii, scenete si mesaj special pentru ele intr-o biserica din apropiere. Mai multe dintre ele au decis sa il primeasca pe Isus in viata lor si sa isi schimbe stilul lor de viata, cea care se ocupa de ele ne-a spus ca este prima data cand au facut asta. Noi continuam sa ne rugam pentru ele, ca aceasta decizie care au luat-o sa le schimbe viata.

Cu multe peripetii pe drum am pornit spre Kenia, 14 ore cu autocarul. Acolo am fost asteptati si bine primiti de alti misionari. Am avut o zi de rugacinune pentru Kenia impreuna cu ceva pastori si lideri din aceasta natiune. Dupa care am plecat in cel mai afectat oras din Kenia, in Kisumu, unde razboiul civil din Ianuarie 2008, a avut cele mai multe victime, nu se stie numarul exact dar se estimeaza undeva la 2000 de morti. Case, magazine, biserici arse, oameni care s-au vazut membrii familiei ucisi in fata lor, plin de orfani si oameni care nu mai vad speranta pentru maine.

Motivati de un Kenian care lucreaza in cu Tineri pentru Misiune in Africa de Sud, am mers sa vorbim oamenilor de acolo despre speranta, iertare si viata. Copii, adolescenti care s-au vazut casele arse si parintii omorati, care peste cativa ani sunt destul de mari pentru a se razbuna, de aceea am mers acolo pentru o saptamana Am lucrat cu un Orfelinat din Kisumu, tot respectul pentru cei care se ocupa de acest orfelinat. O familie care a inceput aceasta lucrare la inceput cu 16 copii intr-o camera, care era casa lor de fapt. Cerea de mancare pentru ei vecinilor, si acuma a ajuns sa fie un orfelinat mare, in jur de 200 de copii, scoli generale, liceu.

Am ajutat in nevoile practice ale orfelinatului, spalat, gatit, si inainte de a pleca am cumparat un aragaz cu butelie pentru a le usura munca, ei inca gateau cu lemne.

Mergeam prin ghetou (cea mai saraca partea a orasului), vizitam bolnavii si ne rugam pentru ei, aveam programe cu copii si le evanghelizam parintii. Intr-o zi cand faceam asta, directoarea orfelinatului a gasit o fetita la care i-a murit mama si o aveau in grija vecinii. Era asa de slaba, am dus-o la orfelinat unde a fost spalata, imbracata si hranita, nu scotea nici un sunet, nici un zambet. In seara aceea am avut un timp de lauda si inchinare impreuna cu personalul de acolo, atunci a fost prima data cand a zambit. Zilele urmatoare a inceput sa si vorbeasca pe limba ei, si sa zambeasca, era total un alt copil. I-am pus numele Daniela Rebeca.

In drum spre Nairobi, am facut 2 popasuri, unul acasa la misionarul cu care lucram, unde am putut sa ne rugam pentru familia lui si vecini, iar a doua oprire a fost la o scoala generala, unde am avut un timp cu copii, adolescentii, un program pentru ei, si ne-am putut ruga pentru ei. Multi din acesti copii erau orfani.

In Nairobi am mers in cel mai mare ghetou din Africa, aprox. 2 milioane de locuitori. Aveau doar o singura toaleta publica, atata saracie si mizerie. Am avut un program cu adolescentii si copii in doua scoli din acest ghetou.

In ultima zi inainte sa ne intoarcem spre casa, am avut un timp special la baza Tineri pentru Misiune din Kenia (Nairobi), unde am asistat la orele studentilor din scoala de ucenicizare, am avut partasie impreuna, si am putut sa invatam unii de la altii moduri prin care putem sa evanghelizam natiunile.

Lucrul pe care nu l-am putut intelege cat am fost in Kenia a fost faptul ca crestinii puteau sa aibe mai multe sotii, si faptul ca se mai practica circumcizia feminina.

Atat Uganda cat si Kenia sunt tari care sunt foarte deschise la Evanghelie, ai voie sa evanghelizezi lumea pe strada, dar cea mai mare nevoie consider eu este de ucenicizare, si de familii integree pentru a avea un model de familie.

A fost cu adevarat o binecuvantare sa putem sa slujim in Africa, si ceea ce ma incurja cel mai mult pe mine in misiune era faptul ca sunt atat de multi oameni implicati in aceasta misiune. Noi eram 13 persoane care eram fizic acolo dar in realitate erau mii de oameni implicati in aceasta misiune, multe biserici si oameni care ne-au sustinut in rugaciune si financiar. Multumesc ca ati fost alaturi de noi in acest proiect. Multi dintre cei care am mers in Africa, vrem sa ne mai intoarcem inapoi in viitor.

Domnul sa va binecuvanteze in tot ceea ce faceti si mana Sa sa fie peste voi si familia voastra.

Cu multa dragoste,
Daniela V

Tineri Pentru Misiune Medias www.timoteams.ro
“Sa-L cunoastem pe Dumnezeu si sa-L facem cunoscut!”

[ovoce]

Stiri pe luna decembrie 2008- E. si N. din Turcia

Dragi parteneri, prin harul lui Dumnezeu ne bucurăm să vă împărtăşim din lucrările pe care Domnul le-a făcut prin noi în aceasta luna!

Luna aceasta fratele pastor Turhan, ne-a dat telefonul a două fete care au arătat interes pentru Domnul Isus. Astfel, noi am putut să le sunăm şi să ne întâlnim cu ele. Pe una o cheamă Yeşim şi are 37 de ani şi e divorţată de trei ani din cauză că soţul ei şi familia lui exercitau presiuni religioase asupra ei. În cei opt ani de căsătorie a avut o boală care făcea să-i moară copii înainte de a se naşte, astfel a pierdut trei copii. Doctorii i-au găsit la rinichi o boală foarte rară şi care nu este vindecabilă. Nu ştia să se roage dar îşi dorea ca Dumnezeu să intervină în viaţa ei şi să facă o minune. Tot timpul s-a întrebat: “De ce Doamne?” Dumnezeu a vindecat-o şi a început să caute înformaţii despre El pe internet şi pe la biserici catolice şi ortodoxe. Ea a găsit un site protestant pe care a cerut o Biblie şi pe care a primit-o. Este contabila la un spital din zona în care locuim. E. a stat vreo două ore cu ea de vorbă la prima întâlnire. Urmează să se întâlnească cu Yeşim sâmbetele la Spital pentru ca ea trebuie să aştepte la servici două ore ca să vină maşina s-o ducă acasă şi atunci ele se pot ruga împreună şi să îi spună mai multe despre Domnul Isus. Mama ei este bolnavă şi E. i-a promis că ne vom ruga pentru ea şi vă rugăm să vă rugaţi şi dumneavoastră pentru mama ei!

Pe cealaltă fată o cheamă Işil şi este în al doi-lea an la facultatea de radio şi televiziune. Provine dintr-o familie alevită. Ea de câţiva ani are o simpatie pentru Domnul Isus. A scris pe înternet să i se trimită un Nou Testament şi a mers de câteva ori la biserici ortodoxe. Dar acum citeşte o carte despre protestanţi şi i se pare interesantă şi mai apropiată de inima ei. La întâlnirea cu E. a întrebat-o dacă trebuie să se boteze iar soţia mea i-a spus că noi trebuie să urmăm exemplul Domnului Isus şi să facem botezul.

O cunoştinţă mai veche, Semra ne-a vizitat acasă şi ne-a spus că povesteşte la vecini despre noi că suntem ca nişte îngeri pentru ea. Asta ne-a mirat. Ea a fost foarte supărată în perioada aceasta pentru că nu a avut banii să îşi facă operaţia la ochiul bolnav. A mers pe la rude şi vecini şi le-a zis despre noi cât de aproape suntem de ea în această perioadă grea. Surprinderea ei vine din faptul că suntem străini şi creştini. Noi acasă ne rugăm pentru ea. Ea este o femeie cu capul acoperit şi face cele 5 rugăciuni islamice în fiecare zi. Se miră că şi noi ne rugăm şi avem credinţă în Dumnezeu.

E. a vizitat pe Nurdan o femeie pe care a cunoscut-o la lucru manual şi care provine dintr-o familie religioasă, este căsătorită şi are un copil. Ea a invitat-o pe soţia mea ca să bea împreună o cafea la ea acasă. E. a fost foarte surprinsă să vadă că este foarte superstiţioasă. La uşă pe prag avea trei ochi mari protectori. Până acum a văzut la uşă doar câte unul. Când a intrat în casă avea alţi trei ochi protectori şi mâna protectoare a Fatimei. În discuţii i-a spus soţiei mele că îi este foarte frică de gini. Ea a fost foarte surprinsă când a auzit că E. este creştină. Acest lucru a deschis o uşă ca să vorbească despre Dumnezeu. S-a mirat când a văzut că E. nu este frică de gini. Apoi ele au ieşit în oraş şi au mâncat împreună unde discuţiile lor au continuat. Nurdan şi-a povestit greutăţile vieţi ei. E. i-a spus că o să se roage pentru ea iar ea s-a bucurat.

Într-o zi m-am întălnit cu un băiat, Emin, care merge la grupul din Avgilar. Am stat de vorbă cu el vreo trei ore şi mi-a povestit ca vine din Tars unde l-a şi cunoscut pe Domnul Isus. El a început să fie interesat de Isus după ce a primit o broşură despre Isus pe stradă în perioada când mergea la cursurile de islam. El a studiat islamul opt ani. Atunci i s-a trezit interesul pentru Domnul Isus şi împreună cu prietenii lui a mers la hogea (preotul musulman) ca să afle mai multe despre Isus dar Hogea i-a gonit. Hogea peste un an s-a îmbolnăvit şi a murit de cancer. El a spus că din cauza lui Emin moare. Apoi Emin a mers la o biserică catolică dar şi acolo a fost gonit pentru că nu avea optsprezece ani. Din cauză că el vroia să afle mai multe despre Isus, familia a început să-i facă probleme şi el a venit la Istanbul să locuiască la un frate de-al lui. Aici a aflat de grupul din Avgilar unde este nelipsit de la întâlnirele grupului. Acum învaţă pentru a merge la universitate.

Luna aceasta pentru că am sărbătorit naşterea Domnului Isus am mers pe la prietenii vechi şi le-am dat mici atenţii. Deasemenea am avut părtaşie cu ei şi am vorbit despre naşterea Domnului.

În ultima duminică din acest an ne-am întâlnit cu fraţii din trei biserici într-un cartier din Istanbul. Acolo împreună cu fraţii şi invitaţii necreştini am petrecut două ore în care am sărbătorit naşterea Domnului Isus, ne-am rugat, am cântat colinde şi am avut un timp binecuvântat, fratele Turhan a vorbind despre naşterea Domnului. Întâlnirea s-a terminat cu o masă festivă unde am putut să ne continuăm părtăşia şi să ne cunoaştem mai bine musafirii pe care i-am invitat.

E. a fost nevoită să meargă mai des la dentist pentru a rezolva problema cu măselele. Astfel a putut începe o relaţie cu asistenta de la cabinet. Pe ea o cheamă Alev are 22 de ani şi i-a povestit că a divorţat de soţul ei pentru că a stat mai mult prin puşcărie decât cu ea şi copilul lor.Trece printr-o perioadă grea şi are nevoie de cineva să vorbească cu ea. Ea a luat telefonul E. şi urmează să o sune pentru a se întâlni. Chiar doctorul s-a arătat foarte deschis şi prietenos şi a pus întrebări despre Crăciun. Vă rugăm să vă rugaţi pentru dentist pe care îl cheamă Ahmet şi pentru asistenta lui Alev, ca Domnul să l-i se descopere!

În ultima zi a anului am fost şi la întâlnirea de rugăciune a bisericii din Uskudar. Acolo împreună cu o parte din fraţii din biserică, ne-am rugat şi ne-am binecuvântat unii pe alţii.

Luna aceasta am fost pentru prima dată la întâlnirea de grup cu familii din Bogazkoy. Acolo am fost doisprezece persoane unde am avut un timp binecuvântat. Aşa am putut să ne cunoaştem şi să ne rugăm unii pentru alţii.

Vă mulţumim pentru rugăciunile şi susţinerea dumneavoastră!

Din Turcia,
Familia S.

Motive de rugăciune

Pentru ca Dumnezeu:

Să scoată cât mai mulţi lucrători din România pentru Turcia;
Să ajute oamenii din cartierul Büyükçekmece, Beykent şi Gürpinar din Istanbul să caute pe Domnul;
Să ne ajute să ne facem cunoştinţe noi în cartier;
Să o vindece pe soţia mea de durere de ochii şi de cap;
Să ajute biserica din Üsküdar să crească spiritual şi numeric;
Să ajute pe Leyla, Refic, Geanan şi Sevgi să fie deschişi la Cuvântul Domnului;
Să lucreze la inima femeilor unde E. merge la lucru manual;
Să vindece pe Semra o femeie de la lucru manual care este pe moarte din spusele doctorului;
Să aducă timpul potrivit pentru ai mărturisi Evanghelia lui Nurdan şi să o elibereze de superstiţie;
Să ne ajute să ne îmbunătăţim realţia cu dentistul Ahmet şi asistenta acestuia Alev;
Să mântuiască membrii familiei sorei Sevinci;
Să protejeze şi să binecuvânteze pe cele doisprezece femei creştine de la grupul din Bogazkoy;
Să mântuiască pe tatăl meu şi fraţii soţiei mele;
Să ajute pe Bulent, Mustafa, Burak, Maria şi Luxi să fie deschişi la Evanghelie;
Să binecuvânteze pe Ali Erturk(propritarul apartamentului nostru), pe vecinii noştrii din bloc şi pe Husein(administratorul blocului) şi familia lui;
Să binecuvânteze pe Muharem, familia lui si fraţii cu care se intalneste;
Să ne ajute să luăm viză pe trei luni;
Să ajute pe Işil şi pe Yeşim să găsească tot mai multă pace prin cunoaşterea Domnului Isus;
Să ne dea mai multă putere şi curaj ca să-L mărturisim pe Domnul Isus turcilor;
Să aducă mântuire şi eliberare în familia lui Mukiye şi Giuma;
Să ne ajute să începem un grup de casă în Büyükcekmece, cartierul în care locuim;

[ovoce]

„Trebuie să ţinem Biblia într-o mînă şi ziarul în cealaltă.” teologul Karl Barth

În 2008 am ajuns până la marginile pământului
şi am învăţat să folosesc mass media pentru Dumnezeu

Sunt multe binecuvântări de care m-am bucurat în acest an 2008. Nu a fost mereu uşor dar am trecut prin toatecu Domnul şi am ajuns la un final de reflecţie şi mulţumiri:
Am participat la 2 şcoli internaţionale de misiune- Şcoala de Ucenicie şi Şcoala de Evanghelizare prin Video Producţie

Am petrecut 9 luni în Africa- dacă mă uit la distanţă, pot spune că în acest an s-a împlinit ceea ce mi-a spus Domnul cu 15 ani în urmă: că voi merge şi voi vorbi despre El până la marginile pământului. Cea mai mare parte a acestei perioade am fost în Republica Sud Africană unde, alături de alţi tineri, am învăţat multe lucruri despre relaţionarea noastră la Dumnezeu şi despre metode moderne de a-L face cunoscut. De asemenea am ajutat în lucrări creştine locale. Pentru 2 luni am mers cu o echipă misiune în Uganda unde am făcut voluntariat la o clinică din sud la care veneau bolnavi şi îndrăciţi, am organizat evanghelizari în sate şi Ziua Mondială de Rugăciune (cu peste 800 participanţi); de asemenea am spus mărturii, învăţături din Biblie, am ţinut lecţii de religie şi evanghelizare în şcoli şi licee am sprijinit lucratorii creştini locali. Mulţumesc Domnului că mi-a purtat de grijă în tot acest timp fizic, financiar şi că a lucrat unde am mers minuni, aşa cum numai El poate face!

Am început deja în timpul şcolii dar şi după să folosesc unealta producţiei video pentru Împărăţie: am finalizat 2 videoclipuri promoţionale pentru organizaţii creştine, 3 videoclipuri muzicale, 2 clipuri de prezentare a misiunii din Africa şi alte scurte clipuri cu subiect creştin,

Am continuat şi evanghelizarea/ ucenicia pe web prin siturile www.ecrestin.ro dar şi prin cel personal www.romedia.ning.com: sunt peste 4300 vizite, mulţi lucrători ai bisericilor au descărcat materiale pentru lucrarea cu copii sau tinerii; de asemenea comunic mereu prin email şi messanger cu numeroşi tineri din ţară şi din alte ţări unde accesul la materiale creştine este scăzut

Motivare la misiune prin publicare de materiale pe siturile de misiune existente: www.misiune.ro, www.lucratoriromani.ro , www.tpmmedias.ro dar si prin siturile personale www.freewebs.com/danaindia/ si www.romediamission.ning.com

In noiembrie m-am reîntors la Tineri Pentru Misiune Mediaş unde am reluat slujba mea la departamentul Multimedia şi am ajutat la pregătirile viitoarei Şcoli Internaţionale de Ucenicie care va avea profil Mass media şi Evanghelizarea Tinerilor. Cu ei am organizat o Conferinţa de motivare la misiune la Cahul, Rep Moldova la care am ţinut un seminar despre India, i-am învăţat pe tineri un cântec african şi am folosit mass media pentru motivare la misiune locală şi mondială

Am reluat implicarea mea şi la Clubul Creştin Dinamic din Mediaş- am început cu 5, acum vin 15 tineri. În decembrie am organizat o întâlnire de evanghelizare: „Niciodată nu am avut aşa mulţi oameni dinafara bisericii la noi” pastorul Bisericii Emanuel; „ A fost cel mai frumos dar de ziua mea pe care l-am primit” un copil invitat care împlinea anii a doua zi

Scrieri şi publicaţii- am scris noi scenete şi articole pe diverse situri creştine, cursul „Război Spiritual, scenariul pt DVD-ul pentru copii Creaţia. Am luat şi un Premiu pentru eseul „Imaginea lui Dumnezeu pe web” şi mi s-a publicat cartea pentru copii Sa ne jucam de-a gramatica

Mulţumiri celor care au fost alături de mine prin rugăciune, financiar sau moral:

Biserica mea Emanuel din Galaţi, Organizaţia ProMission, Inimă de copil, Agenţia Penticostală de Misiune Externă, Tineri Pentru Misiune Mediaş, Cameron and Marvel Wilson de la Discover Your Mission Services, Centrul Creştin Emanuel Mediaş, Mark şi Donna McGowan- nişte oameni de la care am învăţat foarte multe, familiile Stoica, Ciocoi, Buhai, Savu, Gary Garza, Laurian, Tiberiu, Claudia, Marius, Mariana, Anna, Marta, Anca, Tiberiu, Paula, Madalina, Roxana şi mulţi pe care poate nici nu-i ştiu dar Dumnezeu sigur îi cunoaşte. Ei au fost marea mea echipă cu care merg să împlinesc Marea Trimitere cu mult curaj şi ştiu că fără ei nu ar fi fost posibil acest al 2-lea an în slujba Lui ca MISIONARĂ.


Puteţi să continuaţi să sprijiniţi prin rugaciune si financiar aceşti paşi în credinţă ai mei care ar putea suna în 2009 cam aşa:

*amenajarea unui Centru Creştin de Mass Media la TPM Mediaş – pentru training şi producţie de materiale creştine
*continuare evanghelizare/ucenicizare, motivare la misiune on-line
staff în Şcoala Internaţională de Ucenicie- Mass media şi Evanghelizarea Tinerilor- începe în martie 2009, 5 luni
*conducerea unei echipe în misiune în India pentru 1 lună în mai- ajutor misionari români, crearea de documentare şiclipuri video de suport a misiunii lor
*practică 1-2 luni la o televiziune creştină
*filmări/ editare materiale video, audio, grafică, foto, care să sprijine evanghelizarea şi lucrarea creştină- *DVD-ul Creaţia pentru Evanghelizare copii, video de promovare misiuni TPM Mediaş etc
*sprijinirea departamentului Multimedia a TPM Mediaş

cu drag- Dana A.
Misionară la Tineri Pentru Misiune Mediaş
cont RON RO27 RZBR 0000 0060 0877 4590
EUR RO91 RZBR 0000 0600 0830 8745
Raiffeisen Bank SA, Filiala Galati, Romania

[ovoce]

[ovoce]

Misiune în Mozambic - Cristi Oşan
By Alin Cristea

“Dacă trăieşti pentru lumea ce va să vie, o primeşti pe aceasta în schimb; dar dacă trăieşti numai pentru această lume le pierzi pe amândouă.” (C. S. Lewis)

Mozambique este o ţară situată în S-E Africii cu o populaţie de aproximativ 22 milioane locuitori. Limba oficială este portugheza iar pe lângă aceasta sunt peste 30 de dialecte întâlnite frecvent. Este una dintre cele mai sărace ţări din lume, rezultat al asupririi coloniale şi al multor ani de război civil.

Este o ţară cu peste 300.000 de orfani şi aproximativ 25% din locuitori sunt infectaţi cu HIV. Majoritatea oamenilor nu acces la nici un fel de servicii medicale, apelând la vrăjitori pentru a primi vindecare. O problemă “acută” a acestei ţări este şi malaria, una dintre cauzele frecvente de deces în această parte a lumii.

Mortalitatea infantilă este extrem de crescută, aproximativ 20-25% din copii netrecând de vârsta de 5 ani.

Mozamique, Africa are nevoie de Dumnezeu. Sunt mulţi oameni pierduţi din punct de vedere spiritual dar şi din punct de vedere al trăirii de zi cu zi de pe pământ.

Pentru că familia mea simţea de mult timp chemarea spre misiune într-o ţară săracă, în iunie 2008, la auzirea chemarii lui Dumnezeu am fost să cunosc care sunt nevoile acestei ţări. Am încercat să trec peste şocul indus de sărăcia extremă şi să văd în ce fel se poate folosi Dumnezeu de noi acolo şi dacă acesta e locul în care ne vrea El. Răspunsul nu a întârziat să apară.

Misiune - Iunie 2008

În iunie 2008, la invitaţia misionarilor de la baza de misiune Afrika wa Yesu ( Inhaminga), am ajuns în Mozambique cu dorinţa de a-i sluji atât medical cât şi spiritual. Am reuşit împreună cu colegul meu să tratăm, în cele 10 zile petrecute acolo, aproximativ 80 de oameni cu diferite afecţiuni dentare (majoritatea urgenţe majore).

Pe lângă proiectul din Inhaminga am ajutat şi în alte zone traversând aproximativ 1000 km, formându-ne astfel o imagine de ansamblu asupra stării de fapt a lucrurilor.

După experienţa trăită în Mozambique, pot afirma că singura salvare pentru această ţară este Dumnezeu. Şi de ce afirm asta: În primul rând pasivitatea şi lipsa de iniţiativă a oamenilor este primul impediment în dezvoltarea lor psihică, intelectuală, socială şi evident spirituală. Sunt oameni care refuză să se gândească la mai mult decât ziua de azi, cel mult mâine. Majoritatea trăieşte doar din porumbul pe care îl cultivă, aceasta fiind singura lor sursă de hrană. La vremea când porumbul e cules, vând cea mai mare parte din recoltă pe bani de nimic urmând ca la doar câteva luni să-l cumpere înapoi cu un preţ de 4 ori mai mare. Şi aceasta doar din cauza lipsei de principii sănătoase cu privire la viaţă şi la viitor.

În al doilea rand, poligamia este un alt impediment în a ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu, ea fiind un mod de viaţă. Regula este: cu cât mai multe neveste, cu atât mai mult respect şi consideraţie ca bărbat din partea celorlalţi.

Ziua începe pentru ei odată cu răsăritul soarelui (aprox. ora 4) şi se termină odată cu venirea întunericului (ora 18). Aceasta pentru că nu există electricitate pentru uz personal.


Femeile sunt cele care duc greul de zi cu zi, ele se trezesc dimineaţă la 4, îşi hrănesc copii, îi înfăşoară pe cei mai mici în jurul brâului şi pornesc la drumul de câţiva km pentru a aduce apa sau pentru a aduce orezul pentru gătit, şi acesta rar. Când se reîntorc după-masa, pregătesc rapid fiertura de porumb ca să îşi hrănească soţul şi copiii. Bărbaţii nu îşi ajută soţiile, de regulă stau toată ziua pe un scaun improvizat în faţa colibei împreună cu alţi bărbaţi din zonă şi beau alcool făcut din fructele ce le găsesc în jurul aşezărilor.

Foarte puţini copii au acces la educaţie şi cei care reuşesc totuşi să ajungă la şcoli sunt abuzaţi acolo de către învăţători sau de către alţi colegi de o vârstă mai mare.

De asemenea, dacă un bărbat se îmbolnăveşte de SIDA, apelează la vraci, care îi dă următorul sfat: culcă-te cu 5 virgine ca să scapi de Boala Albilor (SIDA). Şi ei încearcă să urmeze sfatul.

O altă piedică în a ajunge la Dumnezeu sunt şi superstiţiile care însoţesc “credinţa” lor, astfel copiii sunt puşi de mici să poarte nişte talismane la gât, talismane pe care nu au voie să le dea jos niciodată deoarece sunt ameninţaţi de blestemul morţii.

Dacă un nou-născut, dintr-un motiv sau altul, nu se poate hrăni de la sânul mamei, este abandonat şi lăsat să moară – nu există altă alternativă de hrană pentru el.

Au nevoie de Dumnezeu ca să trăiască după principii sănătoase şi astfel inima lor va tânji după viaţă veşnică alături de Isus.

Oricâte ajutoare financiare ar primi această ţară, ajutorul spiritual nu poate veni prin transporturi umanitare ci doar prin oamenii pe care Dumnezeu îi alege, oameni gata să renunţe la confort şi să se lase folosiţi acolo de El.

Proiect 2009 – 2011

După o vreme după ce m-am întors, am simţit chemarea puternică în a merge ca şi familie acolo pentru un termen mai lung. Chiar dacă sunt mai multe temeri cu privire la copilul nostru (care urmează să împlinească 1 an) şi la cum îl vom creşte, credem că asta este chemarea lui Dumezeu şi că El va fi Protectorul familiei noastre. Mergem încredinţaţi că Dumnezeu sa va folosi de noi în următorii ani, în a schimba suflete din Mozambique.

Amândoi fiind medici dentişti, am fost chemaţi în a participa la partea de Dental Ministry în cadrul misiunii Afrika wa Yesu.

Misiunea de acolo dispune de o clinică stomatologică mobilă, cu care se poate ajunge în cele mai îndepărtate colţuri ale acestei ţări. Misiunea prin stomatologie nu este ceva nou, a fost făcută în ultimii ani de zile de către alţi medici creştini şi este parte a vizunii Afrika wa Yesu. Este una dintre cele mai eficiente metode de a ajunge să vorbeşti cu oamenii .

Pentru că singurul “medic” este vrăjitorul, oamenii sunt uimiţi când văd că pot fi trataţi în câteva minute şi să scape de durere. Singurul tratament care îl primeau erau diferite soluţii făcute din diferite ierburi sau “extracţia” făcută cu instrumente de piatră sau cuţite “de casă”. Oamenii vin de la km depărtare doar pentru a scăpa de durere şi de infecţii. Înainte şi după tratamentul stomatologic li se împărtăşeşte din Cuvântul lui Dumnezeu şi ne rugăm împreună cu ei .

Soţia mea va participa şi la lucrarea cu copiii şi femeile din Mozambique.

Am decis să ne alăturăm acestei misiuni pentru aproximativ 3 ani sau pentru oricât ne vrea Dumnezeu acolo, plecarea noastră urmând a fi undeva în luna aprilie 2009.

Pentru asta avem nevoie de rugăciunile voastre care sunt singurele care ne pot încuraja şi care ne pot proteja pe perioada cât vom sta acolo.

De asemenea, avem nevoie şi de oameni care sunt gata să participe şi financiar la această misiune. Avem nevoie mai ales de oameni care să sprijine lunar misiunea, pentru ca această lucrare să continuie pe o perioadă cât mai lungă posibilă, dar ajutorul de orice fel e binevenit. Dacă noi vom fi acolo fizic şi vom participa la această lucrare, tu poţi participa prin această mână întinsă către misiune.

Mulţumim celor care au participat şi au promis că vor participa pe viitor, ştim că Dumnezeu va răsplăti jertfa voastră.

Fiţi binecuvântaţi!

Cristi Oşan

Pentru sprijin financiar: Conturi deschise la Banca Transilvania
Nume: OŞAN-BUMBA MARIN-CRISTIAN
Cont LEI: RO93 BTRL 0050 1201 A123 28XX
Cont EUR: RO68 BTRL 0050 4201 A123 28XX
Cont USD: RO20 BTRL 0050 2201 A123 28XX
COD SWIFT: BTRLRO22

Date contact:
Telefon: [phone] (Mozambique)
[phone].564 (Romania)
Email: [e-mail]
sursa http://romaniaevanghelica.wordpress.com

[ovoce]

LA LOCUL POTRIVIT- ZAMBIA

Mai intai de toate doresc sa-i multumesc Bunului Parinte pentru felul minunat in care lucreaza si ma calauzeste. Chiar si atunci cand nu inteleg „de ce”, El este in controlul vietii mele si planul Lui este specific si perfect. Slavit sa fie Domnul Dumnezeu pentru tot ceea ce face!
Va multumesc pentru ca ati fost si sunteti alaturi de mine si de lucrarea de aici, sunteti intr-adevar o mare binecuvantare, va apreciez si va iubesc. Multumesc in mod special pentru suportul financiar, pentru rugaciuni, pentru sacrificiul pe care-l faceti de a finanta lucrarea de aici, pentru dragostea si bunavointa cu care ne sustineti.
Domnul este atat de bun si acum inteleg de ce a trebuit sa trec prin acele lucruri nu prea placute. Ma aflu la locul potrivit la timpul potrivit.
Inteleg ca atunci cand trebuie sa mergem in alta parte, sau poate trebuie sa invatam ceva nou, atunci poate aparea si „furtuna”, care sa ne indrepte pasii spre locul potrivit. Domnul Dumnezeu are un loc potrivit pentru fiecare dintre noi, si cu totii suntem chemati la lucrari diferite.

STIRI:

Ieri am avut intalnirea cu femeile (liderele de care ma ocup in mod special). Ele trebuiau sa vina la mine acasa la ora 14, pentru a le invata sa faca prajituri apoi pentru a avea o ora de devotiune (lectie Biblica).
Le-am spus sa vina la timp si ele au spus ca vor fi punctuale dar am asteptat, am asteptat.. Se facuse 14:20! La 14:25 am decis sa pregatesc singura prajitura cu cacao. Deja pusesem prajitura la cuptor cand au venit femeile. Erau insa numai 6 din 10 si era ora 14:40!
Apoi am avut lectia. Femeile au fost atat de fericite si chiar miscate. Am vorbit mai mult din Psalmul 121, despre faptul ca trebuie sa ne punem increderea in Domnul Dumnezeu nu in oameni, si ajutorul va veni de la El, Tatal nostru, care ne iubeste si ne ocroteste. El are totul in control.
Am fost surprinsa de marturia acestor femei, si pana sa plece mi-au multumit si au spus ca sunt atat de multumitoare Domnului Dumnezeu ca m-a trimis in mijlocul lor ca sa le ajut si ca sunt o binecuvantare pentru ele. Si eu le-am spus ca stiu fara indoiala ca Domnul are un plan special si El m-a trimis in acea zona sa lucrez cu ele. Nu este doar o intamplare!
Apoi o alta femeie a marturisit cu lacrimi in ochi ca a fost miscata de lectia pe care am avut-o, si ca Domnul Dumnezeu este ajutorul nostru, El ne ocroteste, El stie trecutul, prezentul si viitorul.
Am fost si eu miscata, nu imi venea sa cred, aceea femeie avea 55 ani si era atat de sincera, dar si miscata in inima ei. Ne-am rugat impreuna inainte de a ne desparti si am multumit Domnului pentru ca a ingaduit sa avem un timp minunat.
Este atat de minunat sa putem fi la locul unde Domnul ne vrea nu acolo unde vrem noi sa fim si bineinteles, la timpul potrivit.

Ii multumesc Domnului pentru ca m-a mutat aici in aceasta zona („la tara”). Este atat de multa pace si liniste, pasarelele canta, am o priveliste minunata, aer curat, pot vedea rasaritul soarelui din bucatarie, iar apusul din sufragerie. Casa este inconjurata cu pomi. Este minunat!
Dar nu numai atat, lucrez cu oameni atat de minunati si oportunitatile sunt nenumarate. Am oportunitatea sa predau femeilor la colegiul Biblic, am inceput o frizerie, deoarece oamenii de aici trebuiau sa mearga mai bine de o ora pe jos, apoi sa mearga aproape o ora cu autobuzul pana sa ajunga in oras la o frizerie.
Si lucrarea cu femeile este extraordinara. Deocamdata predau la 10 femei si apoi doresc ca ele sa invete pe alte femei. Biserica este prea mare si nu pot sa le invat pe toate si nici nu avem multe masini de croitorie. Am cumparat doar 10 masini. Cu ajutorul Domnului saptamana viitoare voi merge in oras pentru a mai cumpara vreo 50 sau poate 100 de metri de material pentru a face, rochii, fuste, costume si apoi vom merge la un targ unde le vom vinde. In modul acesta se obtine un castig decent pentru existenta acestor femei si a familiilor lor.

Rugati-va pentru mine. Saptamana viitoare, joi, voi preda unui grup destul de mare de femei. Domnul sa imi dea intelepciune si pricepere si sa ma foloseasca cu multa putere. De asemenea, saptamana viitoare vor incepe examenele, Domnul sa dea intelepciune studentilor.
Apoi, probabil pe 10 noiembrie, voi merge din nou in Lusaka sa vad daca mi s-a aprobat viza pentru inca 3 ani. Deocamdata mi s-a prelungit pana pe 20 noiembrie.
Rugati-va in mod special si pentru casa care ni s-a promis pentru lucrare. Trebuie renovata, vopsita si trebuie cumparat acoperis (tabla). Daca vom pune acea casa la punct stiu ca vom putea avea un atelier de croitorie, vom putea muta frizeria (care deocamdata este in bucataria pastorului), vom putea folosi bucataria pentru cursuri de gatit si facut prajituri (multe femei nu stiu sa gateasca in afara de buruieni si mancare traditionala).

Este posibil ca in luna decembrie sa vina doi tineri din Romania care sa ma ajute cu lucrarea de aici. Rugati-va pentru ei in mod special, sa poata gasi bilete de avion mai ieftine, sa calatoreasca cu bine, sa fie ocrotiti, sa fie o binecuvantare pentru lucrarea de aici, dar si eu sa pot fi o binecuvantare pentru ei, sa poata petrece un timp minunat in Zambia.

Motive de rugaciune:- sufletele sa fie mantuite;
- lucrarea cu femeile, atelierul de croitorie, lucrarea cu femeile de la colegiu, frizeria;
- sa ni se dea acea casa si sa o putem renova;
- pentru un frigider si un aragaz;
- sa mi se dea o cladire pentru a incepe in ianuarie o scoala;
- Domnul sa-i binecuvanteze pe tinerii care vor sa vina in decembrie si sa le pregateasca toate cele necesare;
- sa putem avea o vacanta Biblica pentru copii in luna decembrie;
- sa se rezolve problema cu viza;
- sa pot fi o binecuvantare pentru cei de aici si pentru cei din Romania.

Va multumesc din nou pentru dragostea atat de mare pe care o aveti fata de mine si fata de lucrarea de aici. Domnul Dumnezeu sa va binecuvanteze pe deplin!
Cu multa dragoste,
Maria Magdalena Halip

[ovoce]

Sina si wolfgang - dependenti de droguri dar iubiti de Dumnezeu!

O experienta deosebita a fost timpul petrecut cu Sina si Wolfgand, 2 tineri dependenti de droguri, ea avea 20 iar el 25 de ani. M-am pornit impreuna cu Heidi sa vorbim cu oamenii prin Stefan platz, dar chiar peste drum de unde aveam noi “centrul” mi-a atras atentia o tanara care statea pe jos in fata sediului politiei si…plangea. Era imbracata tipic gothic, intr-o fusta mini neagra si un maieu negru, o curea cu tinte metalice si multe piercing-uri in nas, urechi, buze…avea un make-up strident negru, buze rosii si limba albastra.
Prima reactie a fost sa merg mai departe, dar cumva vocea blanda a Duhului Sfant m-a atins aratandu-mi ca poate are nevoie de cineva si as putea sa o ajut. Asa ca m-am apropiat de ea si am intrebat-o ce s-a intamplat. M-a surprins sa vad cat de bine vorbea limba engleza. Printre suspine a inceput sa-mi povesteasca cum ea impreuna cu sotul ei se aflau in Bipa(un magazin din Viena) si aveau asupra lor un pistol de jucarie. Doamna de la cassa a crezut ca era un pistol adevarat si a chemat politia, iar acum sotul ei se afla la politie pentru a rezolva problema. Ea era foarte speriata…Am intrebat-o despre viata ei….si iata-ma stand in fata unei povesti cutremuratoare : la o varsta frageda a fost violata de tatal ei, la 13 ani l-a cunoscut pe Wolfgang si au inceput sa consume droguri…iar in prezent erau dependenti amandoi de droguri, el avea SIDA, ea hepatita C si pe deasupra era depresiva. A incercat de 7 ori sa renunte dar nu au reusit…deci imaginati-va ce viata duceau…luand droguri de 3 ori pe zi, viata lor atarna de un fir de par.
Mai aveau si un copilas de un an, dar le-a fost luat de stat impotriva vointei lor si adoptat de o familie din Italia. Mi-a povestit cum la 4 zile dupa nastere a fugit cu bebelusul din spital pentru ca vroia sa-l pastreze. Dar politia a intrat cu forta in apartament si i l-au luat.
In timp ce discutam, un politist a iesit afara si i-a cerut sa se mute de acolo. Sina a inceput sa se traga de par, sa se loveasca si sa strige….asa ca am luat-o si am dus-o pe banca de peste drum unde se aflau inca cativa TPM-isti. I-am vorbit putin despre Isus si despre faptul ca El o poate elibera. Ne-a spus ca ea crede in Dumnezeu, ne-a aratat chiar cruciulita de la gat. Ne-a spus ca merg la biserica in fiecare duminica…
L-am rugat pe JohnMark sa cante ceva la chitara.Am ramas mirati ca ea stia cantecul : “No woman, no cry”…asa ca au cantat impreuna. Apoi ne-am rugat pentru ea. In cateva minute sotul ei a fost eliberat si a venit sa o ia si sa plece, spunea el ca au ceva treaba.I-am rugat sa mai ramana, am simtit ca Dumnezeu are mai mult pentru ei si ca intalnirea asta nu a fost doar o intamplare. Ne-au explicat ca nu mai pot ramane, dar mi-au lasat nr lor de mobil si au fost foarte deschisi sa ne intalnim din nou.Nu pot explica dragostea care am simtit-o pentru fata asta….dupa ce au plecat am inceput sa plang fara sa vreau si sa ma rog pt ei….
andreea, misiune austria

[ovoce]

“ Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Imparatia Cerurilor!”

Dragi frati, colaboratoti si prieteni,
Poate ati fost deja informati si zguduiti totodata de vestile de la televiziune sau prin internet si presa legate de nenorocirea ce s-a abatut peste India si mai exact zona Orissa cu persecutia fara precedent in India impotriva crstinilor. Poate ca trebuia sa dau de veste mai repede dar am fost ocupati mai mult cu intalniri de rugaciune atat in Patna cat si Darbhanga pt crestini din Orissa.

As vrea sa va dau cateva detali pt a va alatura noua in rugaciune ca Domnul sa opreasca acest val de persecutie care se pare ca ia amploare si se raspandeste si in alte state.
Totul a inceput cu o blama falsa pe comunitatea crestina cum ca ei ar fi responsabili de moartea liderului politic Swami Lakshmanand Saraswati. Lider al unui partid fundamentalist hindus,VHP care in tineretea lui s-a inscris la scoala de preotie dar datorita nerespectari cerintelor si regulamentelor stricte ale biserici Catholice a fost dat afara si acesta a fost motivul de a se intoarce impotriva crestinilor chiar din tineretea lui intrand in aceasta grupare extremista hindusa numai cu scopul de a face rau crestinilor.
Nici nu este sigura moartea lui, este inca sub semnul intrebari pt ca trupul nu a fost descoperit presei si nici o investigatie legala nu se poate face datorita modului in care acesti lideri manipuleaza acest joc politic. Din acel moment comunitatea crestina a fost atacata in mod systematic si cu o cruzime de nedescris fara sa scape mai nimeni, fie crestin, biserica sau institutie crestina, violenta sa raspanadit pana acolo ca magazinele crestinilor au fost arse, pentru a sterge parca orice urma crestina.
Declaratia hindusilor a fost ca vor extermina comunitatea crestina fie prin reconvertire la Hinduism fie prin exterminare.
4000 de case ale crestinilor au fost atacate. Unul din cumnatul unui frate de-al nostru din Patna care este pastor a fost scapat ca prin minune cand hindusi atacasera poarta si pana a resusi sa sparga usa casei tocmai a ajuns politia care a intervenit.Un caz fericit! Multi pastori au fost batuti si maltratati in proriile case care au fost vandalizate de Hindusi printre care unii au platit cu viata.
Inca 60 000 de crestini sunt refugiati in padure, jungla si datorita violentei care inca mai persista nu se pot intoarce acasa. Maicute catholice au fost violate.
400 de Biserici au fost atacate fiind distruse sau arse de sus pana in temelie. Camine crestine ale scolilor crestine au fost arse atat de fete cat si de baieti. Convente Catholice si alte institute crestine au fost distruse. Cumnata prietenei mele din Patna care e convertita de la Islamism si conduce un orfelinat s-a refugiat cu cei 25 de copiii la parinti ei acasa in comunitatea musulmana, chiar inainte de a ajunge hindusii si a pune foc orfelinatului.
Unii crestini sunt fortati sa rupa Biblia cu propriile maini in fata tuturor si sa se lepede de Dumnezeu spunand ca ei nu sunt crestini ci Hindusi.
Mai jos o sa va trimit o lista a martirilor cu numele lor care sunt scrise si in Ceruri dar as vrea sa va impartasesc cea mai cutremuratoare marturie a martirei Kamolini Nayak.
Lista Martirilor

1.Dasarath Pradhan (Tiangia)
2. Kamolini Nayak (Mondakia)
3. Pastor Samuel Nayak (Bakingia)
4. Romesh Digal (Bakingia)
5. Jecob Digal (Petapanga)
6. Sureshon Nayak
7. Abhimonyu Nayak
8. Bikram Nayak (Tiangia)
9. Goyadhar Digal, Kasinipadar
10. Dibyasundar Digal
11. Parakhita Nayak(Tiangia)
12. Trinath Digal (Tiangia)
13. Joseph Digal
14. Gopan Nayak (Mondakia)
15. Khogeswar Pradhan
16. Ajuba Nayak, Barakhama
17. Rosananda Prodhan
18. Jaka Nayak Budamaha
19. Akhar Digal Totomaha
20. Sidheswar Digal, Sulisoru
21. Praful Nayak, Barakhama
22. Mary Digal, Barakhama
23. Daniel Mallick (Pastor) Bankingia
24. Michael Nayak, Bankingia
25. Gulu, Kanbagiri
26. Bidyadhara Digal, Kattargarh

Cand hindusi au intrat in casa au apucat pe sotul ei cerandu-I sa se lepede de credinta in Dumnezeu ca daca nu vor omora pe mama lui chiar sub ochii lui. Sotul ei nu a putut sa suporte amenintarea ce se rasfrangea asupra mamei lui asa ca in acel moment de slabiciune s-a lepadat. Cand s-au intors catre sotia lui cerandu-I sa se lepede si ea, a marturisit ca niciodata nu se va lasa de Dumnezeu si credinta ei va ramane pana la moarte in Dumnezeu. Marturia ei a starnit o asemenea ura ca desi era gravida in luna a 7-a a fost taiata in bucati de vie in vazul tuturor impreuna cu baietelul ei de un an si jumatate.
Alti martiri au murit arsi de vi in propriile case si marturia lor nu a fost auzita de nimeni asa cum o sa vedeti in imaginea de mai jos.
Noi poate de intrebam cine detine controlul acestei situati din Orissa, sau poate plangem si ne bocim dar Domnul spune “ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii…”!
Noua celor din Bihar Domnul ne-a pus pe inima sa ne rugam pt fratii nostri din Orissa, pt ca noi amenintari au fost lansate ca in zilele urmatoare 200 de misionari, pastori vor fi omorati. Se pare ca violenta aceasta nu are capta sau sfarsit si se raspnadeste si in statele vecine Orissei si unul dintre ele este si Biharul unde noi slujim.
O delegatie de frati din Patna vor sa mearga acolo sa incurajeze si sa imbarbateze crestinii si Domnul ne-a pus pe inima sa stangem mana de la mana si noi crestinii din Bihar sa ajutam la ridicarea unei biserici distruse din Orissa.

Rugati-va ca marturia si sangele varsat de acesti martiri sa aduca roada si printre roade sa fie si cei ce i-au macelarit, criminali lor.
Domnul Isus, Printul Pacii sa instaureze Pacea Sa peste statul Orissa.
Mai multe biserici sa fie reconstruite decat cele care au fost distruse.
Mai multi lucratori si misionari sa trimita Domnul in Orissa decat numarul celor care au murit sau urmeaza sa mai plateasca cu viata.


Contactati-ne la:
Maria I
PATNA, BIHAR, INDIA
e-mail: [e-mail]

[ovoce]

AU NEVOIE DE RUGACIUNEA VOASTRA!
P este un misionar roman intr-o tara asiatica inchisa evangheliei. Din motive de securitate nu pot da numele lui intreg. Acum un an a aflat ca sotia lui este grav bolnava cu Hepatita C. , probabil contactata in locurile unde sunt amandoi misionari. Ei acum au nevoie de rugaciunile si sprijinul nostru pentru ca incearca sa gaseasca ingrijire medicala corespunzatoare in mai multe tari din acea zona. postez mai jos scrisoarea lor. Daca vrea cineva sa-i ajute, va rog sa ma contactati pentru detalii.

Dragii nostri!Salutari din Chiang Mai, Tailanda!

Vrem sa va informam foarte pe scurt despre planurile noastre. Asa cum probabil va amintiti, am venit in Chiang Mai sa incepem tratamentul lui R. Ajunsi aici am realizat ca Chiang Mai nu este locul ideal pentru tratament, chiar daca spitalele sunt foarte bune iar doctorii vorbesc engleza. Una dintre probleme a fost faptul ca nu au un spital specializat in Hep. C si trebuie sa trimita probele de sange in Bangkok si tot procesul dureaza prea mult. Cealalta problema: tratamentul este FOARTE scump!
Am facut totusi testele si am aflat ce tip de Hep. C are Ruth si veste buna a fost ca necesita doar 6 luni tratament, iar 80% dintre pacienti sunt total vindecati. In sfarsit o veste buna! Am decis sa mergem in India (Kolkata) pentru tratament, unde au doua spitale care trateaza Hep. C. Va scriu acest email cu doar cateva ore inainte de plecare!
Curand o sa se implineasca un an de cand am aflat despre Hep. C si nu prea vedem mari progrese. Continuati sa va rugati ca Dumnezeu sa ne calauzeasca spre cea mai buna solutie pentru R.
Va multumim pentru rugaciuni si pentru sprijinul financiar. Dumnezeu ne-a purtat de grija pentru toate costurile de calatorie si de asemenea am mai primit ceva bani pentru tratament. Va multumim ca sunteti alaturi de noi!
O sa va trimitem mai multe detalii despre tratament dupa ce vorbim cu doctorii din Kolkata.Dupa tratament ne dorim foarte mult sa venim in Romania!
Cu drag,P. si R